Ranim

Suntem deconectati de la realitate

Ranim pentru a rani, atunci 

Cand adevarul ne doare

Iti zic sa lupti pentru ca stii, 

De cazut, o sa cazi in picioare

Nu suntem pisici cu noua vieti

Avem doar una, pretuim ce avem

Doar cand ne scapa din mana

Fugim de intuneric, dar si focul arunca umbre

Suntem invizibili, pana avem nevoie

Unul de nevoia altuia

Ranim pentru a nu fi noi raniti

Ranim pentru ca doare !

Orchestram razboaie, din motive banale

Si ca sa mai zambim, uitam tot ce ne-a fost promis

Salvam vieti sa avem pe cine rani !

Daca crezi ca esti diferit

Citeste printre randuri, 

Prin trecut...nu iti fie frica,

Nu esti singura pe lume !

Prinde-ma de mana si hai sa alergam prin ploaie

Sa dansam printre picaturi,

Ca doua umbre nebune ...

Nu iti fie frica de noapte, aprinde-mi inima

Sutem satui amandoi de ranit,

Sub ambalaje gri avem toti suflete colorate

Daca sangerezi, nu te opri, mai da un pic rosu

Acestei lumi sufocate, arata 

Ca in artere mai ai si altceva in afara de praf

Avem cu totii cate un dar,

Multi nu stim cum sa il folosim

Al tau, e sufletul tau, ca un curcubeu

Din ale carui culori imprumuta si al meu

O doresc ...

Imi pare rau ca nu esti langa mine

Imi pare rau ca nu sunt langa tine

Vreau sa iti arat ca <te iubesc> nu este decat un joc de cuvinte

Vreau sa iti arat ca nu imi poti iesi din inima si minte

Sunt ochi in care poti vedea sufletul celuilalt

Dar in ai mei te poti vedea doar pe tine

Nu sunt bun, poate doar atunci cand esti cu mine

Nu sunt rau, poate doar atunci cand am nevoie de tine

Sa imi imblanzesti fiirea, sa imi sorbi fiecare suras

Sa ma faci fericit fiind tu fericita langa mine.

Nu am putere sa imi pot schimba trecutul

Nu pot traii prezentul decat cu tine

Iar inima-mi dicteaza de o mie de ori pe minut

Un viitor cu tine este tot ce isi doreste mai mult

Un viitor cu tine este ceea ce imi doresc si eu

Vreau sa iti arat ca <te iubesc> nu este un joc de cuvinte

Vreau un sarut cu care, ma amagesti atat de mult

Nu vreau sa mai las nimic de la mine pentru tine

Nici nu mai am ce, deja ai mare parte din mine

Sunt pregatit pentru a-mi imparti dragostea cu tine

Sunt pregatit pentru ziua de maine, unde voi lupta

Cu tot ceea ce mi-a mai ramas sa imi iau inima inapoi

O doresc, dar nu o vreau fara noi

Ziduri de beton

Milioane de cuvinte, irosite

Pe ziduri de beton

Incercam sa le spargem

Nu avem ce sa castigam

Cu cat ne zbatem mai tare 

Cu atat ele se intalta mai sus

Sunt doar zile, clipe irosite

Fara rost, aprindem in noi faclii

In ciuda atator ploi

Spargem blocuri de gheata

Dintre noi, amandoi traim

Cu un pas in fata si doi inapoi

De cate ori surazi o parte din

Inima se sfarama, iar cand cate o lacrima-mi

Pica pe obraz, inima-ti devine praf sub greutatea ei

Construim fortarete doar de a unde a pleca la razboi

Nu suntem nascuti sa iubim ci sa servim

Sub al inimii ham purtat de atatia ani

Am promis ...

Si ti-am promis fericire

Am promis zambete si iubire

Am fagaduit cerul pictat in culori

Marea adusa de valuri la nori

Ti-am promis talazuri reci

Luna culeasa de prin crengi

Avem,doar, niste ochi visatori

Si cu toate ca, venin imi curgea

Din minte si otrava din inima

Pentru tine nu a contat decat

Un soptit "te iubesc" puncat cu 

O viata de calvar,

Ajungand la extaz si cand te-am gasit

Din rai, am fost alungat in infern

Aripi de demon si adevarata fata

S-a aratat, te-am iubit si te-am ranit

Nu am luptat si te-am pierdut

Plecat pe mare, am incercat,

In strafunduri sa te gasesc din nou,

Dar inima mea era,in abis

Pierduta printr-un recif

Asternuta pe o scoica

Locul perlei il tinea

De cate valuri a fost spalata

Ea tot pe tine te iubeste...

Abstract ...

Am gasit pasiune pentru ziua de ieri

Dupa ce am gustat "vinul" din potir

Era doar apa indoita cu miere

Mai dulce decat glasul ciocarliei

Azi este ieri si desi este toamna, inca

Focul arunca, franturi de carbune din semineu

Suntem suflete nebune, sudati pe scaune de fier

Condamnati sa nu se lege nimic de noi in viata

La fel cum pestele trece prin apa fara sa lase

Nici dara in urma lui, sau cum frunzele de toamna 

Zgarie, dansand, apusul

Am trait atatia ani, o viata si nu ma pot mandri

Ca am trait pentru ceva sau cineva in afara de persoana mea

Am incercat si sa iubesc, am incercat sa ma indragostesc

Dar a cui inima sa o rapesc, ai cui ochi sa vrajesc ?

Cand eu doar ajung tarziu la sufletul ei, cand ea nici nu exista

Si tot ce a fost defapt era un vis,un vers, sau doar o mangaiere

Abstract in cuvinte, la fel ca si-n gandire

Nu mi-am dat seama ca te iubeam pe tine ...

Un strat de bruma, pe o inima nebuna

Cand ingerii inping luna, mai aproape de noi

Nu pleca, ramai sub aripa mea, stiu ca inca simti ceva

Avem sufletele la fel, respiram in tandem

Daca pleci, inima imi v-a muri si ea, iti poti pune o dorinta

La fel cum faci, cand moare o stea

O dorinta fugara, poate sa naufragiezi in ochii mei din nou

Un zambet urmat de un sarut sa aplanezi razboiul sufletului meu

Un strat de bruma, pe o inima nebuna

Cand rasare soarele si timpul sta in loc iar asfaltul miroase a furtuna

Adierea aripilor tale inlatura orice cosmar

Iar respiratia mea pe gatul tau alb sfasie orice suspin de sub perdeaua noptii

Suntem toti niste copi, scoase pe banda rulanta, cu etichete din china

Sufletele noastre valoreaza la fel, dar pe al meu il balanseaza doar al tau

Noi din lacrimile cerului ne-am nascut, dar atunci a plans de fericire

Caci a scapat raiul de doua suflete nebune si a trimis pe pamant

Un suflet negru, un taciune si unul alb, un inger si deomn

Unul sa traieasca doar ziua iar celalat sa stapaneasca noaptea

Pe unul l-a facut ca pe o barca, pe valuri sa fie liber

Iar pe celalalt sa fie ancora, sa il impiedice sa traiasca...

Tu imi ancorezi, viata, inima, visele si fericirea

Din buzele tale as sorbii orice venin, chiar daca as muri,

O clipa petrecuta cu tine imi ajunge o mie de vieti in infern

Iar un sarut de al tau inaltura orice, chiar si

Un strat de bruma, pe o inima nebuna .

O masca ...

O masca si inca una,

Au cazut iar, pe seara

O masca si inca una

Ispira odata teama

O poza si inca una

Facute iar, pentru o clipa...

O poza si inca una

Ard acum in rama

O melodie si inca una,

Se repeta, la nesfarsit...

O melodie si inca una

Se potrivesc cu iubirea din inima mea

O poezie si inca una,

Scrise iar de o inima franta...

O poezie si inca una,

Satura o inima flamanda

O viata si inca una,

Au cazut iar, pe seara ...

O viata si inca una !

O vraja...un venin... o dragoste

Ai cei mai frumosi ochi de pe pamant

Doua nestemate, limpezi ca apa sunt

Doi ochi ce sub vraja lor sunt prins

Si ma ataca ca niste lupi flamanzi

Ichid ochii crezand ca pot scapa

Dar nu vreau si nici nu pot

Adevarul este ca inima mea se afla

Sub alor tai vraja 

Focul spala tot

In camera goala-n patul impartit odata-n doi,

Sunt diamante, spalate de lacrimile unor ochi goi

Ne ridicam doar sa avem de unde cadea inapoi.

Intre ruine, intr-un cimitir, de inimi intunecate

Unde doar flacara lumanarii mai este-n viata

Visuri nemuritoare, uitate, caci atunci cand am zburat

La poarta raiului ne-au servit cu venin,

Nu ne-au dat inapoi viata,

Randuri in piele sapate, de lanturile de aur

Cu care ingerii noptii ne-au incatusat

Nu sunt riduri sau cicatrici, ci promisiuni incalcate

Am devenit niste oameni cu chipurile inghetate 

Ducem toti vieti improscate cu noroi

Si doar cand plecam vedem cine ne-a fost aproape

Caci in decursul atator ani am trecut prin focul vietii

Focul spala tot, dar nu si iubirea dintre acesti pereti

Pe acolo ....

Desi natura reinvie,
Desi anii trec, desi am invatat sa zambesc,
Intre timp am uitat sa traiesc.
Descopar in fiecare zi legaturi
Ce ne dezamagesc.
Sunt hotarari de-o clipa
Ce in pumnul lor strivesc,
Planuri, hotarari, promisiuni.
Toate-s presarate cu minciuni

De aici am pornit, am facut primul pas
Spre nicaieri, grabit, caci dintr-o mie
De drumuri nu am mers pana la capat pe niciunul
O viata, un vers, un vis m-a trimis spre abis
Am crezut ca voi putea straluci printre astri.
Dar nu sunt steaua nordului,
Ochii sa ti-i vrajesc, sunt doar un taciune
Intr-un strop de univers, apun...odata
Cu soarele la vest.

Asa cum intr-o cochilie, rasuna marea la est,
In suflet se aude un ecou
Caci spre el acolo ma intreptam si eu.
Nu sunt un om complicat,
Dar as fi vrut sa fi fost un trandafir,
Asa macar intepatura unui spin,
Ti-ar fi pastrat vie amintirea numelui meu.
Evadat dintr-un careu, destinul scris,
Nu a fost al meu, doar mi-a
Inmanat o inima, pierduta, de cinvea, pe undeva,
Doar sa ma poarte cat mai la sud,
Sa sacrifice un suflet deja plin
De cicatrici, de lacrimi inca ud
Incat am secat al fiintei parau,
Transformand-o intr-un tarm arid....

Noi doi

Noi doi am uitat, ce inseamna iubirea
Si este atat de greu sa lupt doar eu,
Pentru un vis pe care tu l-ai uitat ...
Oare de ce mai astept inca, pe aceasi banca din parc
Cum cu inima-n mana, ducand un razboi deja pierdut
Caci oricat de multe amintiri cu tine
Incerc sa tai, ele patrund inapoi
Ea este acum a ta, nu mai conteaza ca odata mie imi apartinea
Noi doi am uitat sa iubim
De fiecare data cand tu plangeai
Eu traiam doar din conflict la alt conflict
Si am stins un foc ce abia mai ardea mocnit
Degeaba iti mai vad acum chipul
Pe fata altor milioane de persoane
Caci imi apare la fel ca un curcubeu,
Fara ploi si lipsit de culori
Doar o umbra stearsa a ceea ce era intre noi ...
Noi doi am uitat, ce inseamna iubirea cu adevarat
Si cum sa nu uitam ? cand visele nosatre,
Atarnau de un fir de par ?

. . . Why ?

Time, was the reason why !
Now the distance, occurred in between
And I wonder why ?
The distance from your heart and mine,
On any map, is only a fingertip.
Beeing so close, yet so far
We have left our dreams to colide,
Catching us in mid of blast,
Is what made us live like
No one else was around !
I could've fly, yet I never touched the sky
You were always there,
Always beside
Each day setting my love ablaze ...
I know the reason,
But even now I can't stop to wonder, why ?

 

Am I not Human ?

Am I not human ?
For not feeling at all,
After I loved you, even when you were lying ...
Yet, you are the one who blames, when my heart had dried.
Repeating, that I'm not the one you want to be,
Words without substance, meant to hurt me ...  
And if you know what I meant, then I've hit a spot,
Maybe I'm not as heartless as you thought !
Am I not human ?
For choosing this path,
Beeing constantly at war, between love and not feeling at all ?

        

For M.H.

Only words ...

Eyes that won't see the same way ...
This is the story where the ending is the same
With the beginning, or maybe it's a way to say,
That everything was just a dream.
And all that remains is only bitter taste,
Which is left behind after every rain
For you and I ...
I was gone for far too long,
It might be the time to wake up,
And make a stand for all that I believe,
You said that you don't believe in words,
But "words" are what used to leave these scars before !
Both me and you, know better, words, are what
Changed our lives and what makes so many dreams
To come true ...